Haideti sa ne descoperim istoria pierduta! ...pentru a iesi din faza in care ne consideram un popor mic si neinsemnat.
Sa ne amintim ca suntem singurii care nu am atacat vreodata un alt popor. Ca suntem neamul de care s-au lovit in lupta atatia de-a lungul istoriei si nu au putut trece.
Pentru ca pentru noi a fost o datorie sfanta sa ne aparam pamantul pe care zeii ni l-au harazit noua, si nu altora.
Noi n-am venit de nicaieri. Noi ne-am nascut aici, si daca cineva ne intreaba raspundem, fara sa stim de ce, ca aici vrem sa si murim!
Noi suntem urmasii dacilor... si ai romanilor, insa dacii au trait aici pe aceste locuri, pe pamantul nostru...
UPDATE:
Sfantul Andrei, pe care il sarbatorim astazi, mai este numit si apostolul lupilor. Se spune că acest nume derivă din vechea denumire a dacilor (daoi = lupi), dar şi de la simbolul lor, lupul.
Lupul era chiar un simbol al sanctuarelor Daciei. Legendele spun ca acest animal a fost alături de daci la căderea Sarmizegetusei şi că cel care era căpetenia lupilor, l-ar fi vegheat pe Apostolul Andrei prin pustia Dobrogei, spre peştera care i s-a oferit ca adăpost.
Apostolul Andrei ar fi murit în vremea persecuţiilor Împăratului Nero, prin anii 64 - 67. Oricum, dacii au fost creştinaţi înainte de războaiele cu romanii, si poate şi de aceea, "împăraţii lumii" s-au împiedicat atâţia ani de daci, până i-au cucerit.
Au fost dacii “…cei mai drepţi şi mai viteji dintre traci”, după cum spunea Herodot, sau poate doar nişte “barbari pletoşi” aşa cum îi numea Ovidiu?
Stiau dacii ca sufletul este nemuritor sau doar se aruncau in lupta din cauza ca erau beti?
Erau dacii astronomi priceputi sau au insirat niste pietre la intamplare? Aveau cunostinte despre matematica, astronomie, geometrie construind sanctuarul de la Sarmizegetusa Regia care se aseamana cu cel de Stonehenge, construit acum 3500 de ani sau tot e o pura intamplare?
Este articolul de mai jos o pura inventie?
FLORENTINA IONESCU
Joi, 13 August 1998
Conducta dacica veche de 2000 de ani prin care curge inca apa potabila
In expeditia intreprinsa luna trecuta in Muntii Orastiei, echipa Institutului
civilizatiei dacice din Chisinau, condusa de Andrei Vartic, a dezgropat o
conducta de constructie dacica prin care curge inca apa, foarte gustoasa,
captata de la o distanta de 1,5 km. Tehnologia de realizare a conductei este
deosebit de ingenioasa: a fost folosit un amestec de argile, cu proprietati
bactericide, prin procedee de conveier, iar invelisul este alcatuit din doua
straturi de lut de culori diferite (in cazul unei fisuri, huma galbena indica
locul, iar cea cleioasa, verde-albastruie, astupa automat fisura). "In Roma
antica, apa era adusa prin conducta de plumb, care le scurta viata. Nu cred ca
cineva poate indica o conducta moderna, macar de la inceputul veacului, in buna
functiune. Cercetarea noastra arata cit de minunate sint tehnologiile dacilor:
apa divina curge de 2000 de ani prin conducta", ne-a declarat Andrei Vartic.
Descoperirea contrazice teoria conform careia dacii beau apa de ploaie pe care
o colectau in bazine.
Orice parere bine argumentata este o bucurie pentru mine si un castig.
Sa ne amintim ca suntem singurii care nu am atacat vreodata un alt popor. Ca suntem neamul de care s-au lovit in lupta atatia de-a lungul istoriei si nu au putut trece.
Pentru ca pentru noi a fost o datorie sfanta sa ne aparam pamantul pe care zeii ni l-au harazit noua, si nu altora.
Noi n-am venit de nicaieri. Noi ne-am nascut aici, si daca cineva ne intreaba raspundem, fara sa stim de ce, ca aici vrem sa si murim!
Noi suntem urmasii dacilor... si ai romanilor, insa dacii au trait aici pe aceste locuri, pe pamantul nostru...
UPDATE:
Sfantul Andrei, pe care il sarbatorim astazi, mai este numit si apostolul lupilor. Se spune că acest nume derivă din vechea denumire a dacilor (daoi = lupi), dar şi de la simbolul lor, lupul.
Lupul era chiar un simbol al sanctuarelor Daciei. Legendele spun ca acest animal a fost alături de daci la căderea Sarmizegetusei şi că cel care era căpetenia lupilor, l-ar fi vegheat pe Apostolul Andrei prin pustia Dobrogei, spre peştera care i s-a oferit ca adăpost.
Apostolul Andrei ar fi murit în vremea persecuţiilor Împăratului Nero, prin anii 64 - 67. Oricum, dacii au fost creştinaţi înainte de războaiele cu romanii, si poate şi de aceea, "împăraţii lumii" s-au împiedicat atâţia ani de daci, până i-au cucerit.
Au fost dacii “…cei mai drepţi şi mai viteji dintre traci”, după cum spunea Herodot, sau poate doar nişte “barbari pletoşi” aşa cum îi numea Ovidiu?
Stiau dacii ca sufletul este nemuritor sau doar se aruncau in lupta din cauza ca erau beti?
Erau dacii astronomi priceputi sau au insirat niste pietre la intamplare? Aveau cunostinte despre matematica, astronomie, geometrie construind sanctuarul de la Sarmizegetusa Regia care se aseamana cu cel de Stonehenge, construit acum 3500 de ani sau tot e o pura intamplare?
Este articolul de mai jos o pura inventie?
FLORENTINA IONESCU
Joi, 13 August 1998
Conducta dacica veche de 2000 de ani prin care curge inca apa potabila
In expeditia intreprinsa luna trecuta in Muntii Orastiei, echipa Institutului
civilizatiei dacice din Chisinau, condusa de Andrei Vartic, a dezgropat o
conducta de constructie dacica prin care curge inca apa, foarte gustoasa,
captata de la o distanta de 1,5 km. Tehnologia de realizare a conductei este
deosebit de ingenioasa: a fost folosit un amestec de argile, cu proprietati
bactericide, prin procedee de conveier, iar invelisul este alcatuit din doua
straturi de lut de culori diferite (in cazul unei fisuri, huma galbena indica
locul, iar cea cleioasa, verde-albastruie, astupa automat fisura). "In Roma
antica, apa era adusa prin conducta de plumb, care le scurta viata. Nu cred ca
cineva poate indica o conducta moderna, macar de la inceputul veacului, in buna
functiune. Cercetarea noastra arata cit de minunate sint tehnologiile dacilor:
apa divina curge de 2000 de ani prin conducta", ne-a declarat Andrei Vartic.
Descoperirea contrazice teoria conform careia dacii beau apa de ploaie pe care
o colectau in bazine.
Orice parere bine argumentata este o bucurie pentru mine si un castig.